Câmpurile electromagnetice – efecte asupra sănătății | Blog

Informaţii generale

Câmpul electromagnetic este, conform definiţiei ştiinţifice, ansamblul câmpurilor electrice şi magnetice care se generează reciproc.

Omul de ştiinţă care a introdus noţiunea de câmp electromagnetic este J. C. Maxwell, el prezicând în 1865 teoria existenţei acestor unde. Faptul că un flux magnetic variabil prin aria care este mărginită de o spiră conductoare, creează în acea spiră o tensiune electromotoare de inducţie, arată că un câmp magnetic variabil creează un câmp electric. Generalizând, se poate spune că acolo unde se află un câmp magnetic variabil în timp, va lua naştere şi un câmp magnetic. Însă abia în 1888, Heinrich Hertz a fost cel care le-a descoperit prin intermediul experimentelor şi care a reprezentat principalul precursor al transmisiilor de radio, radar, televiziune şi a altor forme de telecomunicaţii.

Spectrul electromagnetic

Atunci când vorbim despre unde electromagnetice, vorbim, inevitabil şi despre radiaţii. Raportându-ne la frecvenţă sau la lungimea de undă cu care radiaţia se repetă în timp, respectiv în spaţiu, undele electromagnetice se pot manifesta în forme variate. Spectrul radiaţiilor electromagnetice este împărţit, având criteriul lungimii de undă, în:

• undele/radiaţiile radio;
• microunde;
• radiaţii hertziene;
• radiaţii infraroşii;
• radiaţii luminoase;
• radiaţii ultraviolete;
• radiaţii X/Röntgen;
• radiaţii Ɣ/Gamma.

Undele electromagnetice se propagă, conform teoriei lui Maxwell, cu viteza luminii, așadar,  lumina și radiațiile asemănătoare – tot de natură electromagnetică – diferă între ele prin lungimile de undă. Informația este difuzată la distanță prin telefonie mobilă, radio, televiziune, radare ș.a.m.d. Informația este răspândită de către undele electromagnetice de frecvență ridicată, modulete pe undele de frecvență joasă, care, de fapt, conțin informația.

• Undele radio se folosesc, de asemenea, pentru transmiterea semnalelor de televiziune, pentru comunicații prin satelit, dar și pentru controversata telefonie mobilă.
• Microundele sunt urilizate atât în comunicații, cât și la cuptorul cu microunde, care are ca principiu de functionare absorția relativ puternică a radiațiilor de această frecvență în apă și în alimente.
• Undele milimetrice își găsesc aplicabilitatea în astronomie, printre altele.
• Undele hertziene sunt emise de oscilațiile electronilor din antenele emițătoare folosite în sistemele de radiocomunicații și microunde – radare, televiziune, cuptoare.
• Radiațiile infraroșii sunt unde electromagnetice generate de corpurile calde și se obțin prin oscilațiile moleculelor, atomilor și ionilor, iar amplitudinea lor depinde de temperatura, mai ridicată sau mai joasă, a corpurilor și de tranzițiile electronilor către învelișurile interioare ale atomilor, producînd încălzirea. Aplicabilitatea acestor radiații o găsim în diferite procese de încălzire sau uscare, în funcționarea detectoarelor cu lumină infraroșie, la fotocopiatori termici. Tot acest principiu stă și la baza transmiterii de date fără fir, pe distanțe mici, spre exemplu la telecomenzile prezente în toate casele.
• Radiațiile luminoase sunt generate de Soare, dar și de lămpi cu filamente incandescente (2000°C-3000°C), tuburi cu descărcări de gaze, arcuri electrice.
• Radiațiile ultraviolete sunt emise de Soare, stele, dar și de corpuri încălzite puternic.
• Radiațiile X sunt generate de tuburi speciale, au frecvențe mari și sunt utilizate pentru realizarea radigrafiilor medicale (fiind absorbite diferit de mușchi și oase impresionează plăcile fotografice), dar și în descoperirea falsurilor în artă.

Efectele câmpurilor electromagnetice asupra sănătăţii  

Atunci când vorbim despre ființe vii putem constata cu ușurință faptul că electricitatea este un principiu de bază al funcționării acestora. Creierul și inima au activitate electrică, iar dovada este reprezentată de electroencefalogramă și electrocardiogramă. Chiar și mușchii sunt controlați prin semnale electrice, câmpurile electrice și curentul electric fiind implicate în realizarea multor procese fiziologice. Ca urmare, o serie de ambianțe electromagnetice ar putea avea efecte negative asupra corpului uman, în funcție de intensitatea, frecvența sau durata de expunere.

Efectele câmpurilor electromagnetice au fost clasificate în efecte de natură termică și efecte de natură netermică. Efectele termice se explică prin faptul că acele câmpuri electrice induse în corpul uman generează curenți electrici, iar energia acestora duce la creșterea temperaturii; iar la baza a numeroase reacții biochimice stă oscilația temperaturii, conducând astfel la consecințe biologice. Efectele netermice sunt un rezultat al întâlnirii dintre câmpul electric și țesuturile vii, conducând la modificări în structura proteinelor sau efecte asupra legării unor mediatori de receptori celulari, mutații ce generează procese intra- și intercelulare.

În decursul unei singure zile suntem bombardați de radiații electromagnetice de frecvențe diferite. Acestea provin de la aparate aparent inofensivele:

- aparate de ras,

- uscătoare de păr,

- radiatoare,

- cuptoare,     

- lămpi de neon,

- cabluri casnice,

- linii electrice,

- telefonul mobil,

- rețlele WI-FI,

- scanerul codului de bare de la magazin,

- monitorul din camera copilului,

- echipamentul autoturismului(GPS, radar) – dacă enumerăm rezumându-ne la cele mai răspândite. O informație valoroasă este aceea că intensitatea câmpului electric nu este dată de cât de complex sau puternic este aparatul la care ne referim, căci aparate similare în aparență pot genera radiații de intensități diferite.

 De menționat faptul că suntem expuși la mai mult de o sursă de astfel de radiații, iar reunirea acestor efecte duce la consecințe pe termen scurt, dar mai ales la consecințe pe termen lung și ireversibile.

• Modificări de proteine în piele
• Anomaliile de dezvoltare şi de calitate a spermei
• Iritabilitatea celulelor creierului
• Deteriorarea ADN-ului
• Deteriorarea celulelor creierului
• Creşterea agresivă a celulelor leucemice
• Hipertensiune arterială
• Cancerul glandei salivare
• Tumoare pe creier
• Cancerul limfatic şi cancerul măduvei osoase

Ce este de  făcut?

Studiile realizate de specialiștii în domeniu au concluzionat că majoritatea aparatelor de uz general nu emit radiații electromagnetice neionizante din banda microunde și radiofrecvență depășind limitele maxime indicate de Normele Generale de Protecție a Muncii 2002 și ICNIRP 1998. Ca urmare, ipotezele conform cărora folosirea telefoanelor mobile sau a cuptoarelor cu microunde duce la creșterea riscului de apariție a tumorilor pe creier, a leucemiei sau a altor tipuri de cancer nu sunt susținute. Cert este că aceste studii nu se referă la riscul utilizării pe termen lung a aparaturii generatoare de astfel de radiații, la expunerea zilnică, cumulativă la nivele înalte.

Singura variantă care ne rămâne este adoptarea unor măsuri de precauție în contextul în care aceste surse de radiații se înmulțesc pe zi ce trece fără ca noi să putem controla acest val tehnologic. La scara largă acest lucru presupune reconsiderarea limitelor impuse de ICNIRP pentru o serie de frecvențe, precum și măsuri administrative care să vină în sprijinul acestui demers – spre exemplu, poziționarea antenelor de telefonie mobilă la o mai mare distanță de zonele în care locuiesc sau își desfășoară activitatea copiii, persoanele vârstnice sau suferinde de diverse afecțiuni – dar poate cel mai important proces ar fi acela de informare și conștientizare a publicului larg de pericolele la care se expune și implicațiile acestora.