• instalatie electrica
  • materiale electrice
  • buletin pram
  • verificari PRAM
  • Electro Service
    

    Măsuri de protecție în cazul supratensiunilor | Blog

    Supratensiunile sunt fenomene destul de frecvente, nedorite, cu efecte negative de mai mică importanță (arderea unor aparate electrocasnice sau a altor echipamente electrice) sau de amploare (producerea unor incendii). Daunele sunt direct proporționale cu durata, amplitudinea și distanța la care s-a produs supratensiunea.

    Supratensiunile apărute în instalaţiile electrice de joasă tensiune au următoarele cauze:

    − propagarea supratensiunilor prin conductoarele reţelei de alimentare;

    − lovirea trăsnetului pe instalaţia de protecţie împotriva loviturilor de trăsnet;

    − comutaţii în instalaţii proprii - au o creştere relativ redusă a tensiunii, amplitudine redusă, dar pot avea durate mari. Aceste supratensiuni sunt cauzate de fenomene tranzitorii care apar la modificarea configuraţiei unei reţele electrice.

    − tensiuni induse datorate unor circuite din apropiere;

    − defecte în instalaţiile proprii sau în reţeaua de alimentare. Aceste supratensiuni sunt generate de întreruperea conductorului neutru şi de creşterea tensiunii de fază până la valori apropiate tensiunii între faze.

    − descărcări electrostatice.

     

    Protecție. Măsurile de bază

    Pentru a ne proteja de aceste fenomene nedorite cu posibile implicații ireversibile este necesar să ne familiarizăm cu posibilitățile care ne stau la dispoziție.

    • Principala măsură care poate fi luată pentru a evita supratensiunile este legarea la pământ şi echipotenţializarea. Această măsură are ca scop conducerea şi dispersarea curentul de trăsnet în pământ, iar legătura de echipotenţializare minimizează diferenţele de potenţial şi poate diminua câmpul magnetic.
    • Ecranare tridimensională şi traseul liniilor. Ecranarea tridimensională diminuează efectele câmpului magnetic provocat de căderea trăsnetului pe structură sau în apropiere şi reduce supratensiunile, iar traseul liniilor interioare are ca scop atenuarea buclelor de inducţie şi reducerea supratensiunilor.
    • O altă măsură care limitează efectele dăunătoare ale supratensiunilor este folosirea unui dispozitiv de protecție (SPD).

    Dispozitive de protecţie la supratensiuni (SPD)

    Un astfel de SPD trebuie ales în funcţie caracteristicile şi solicitările zonei pe care trebuie să o ferim de supratensiuni. Există trei categorii de dispozitivele de protecţie:

    − SPD tipul 1 (SPD1) – se referă la descărcătoare cu rezistenţă variabilă, supuse celor mai puternice solicitări şi având capacitatea de a conduce curenţi electrici datoraţi loviturilor se trăsnet.

    − SPD de tipul 2 (SPD2) − includ limitatoare de supratensiuni amplasate în aval de dispozitivele mai sus menționate.

    − SPD de tipul 3 (SPD3) au rolul de a proteja de supratensiuni echipamentele receptoare care sunt conectate, de regulă, între o fază şi conductorul neutru.

    Tocmai pentru că există această gamă variată de dispozitive este necesară o atenție sporită atunci când facem alegerea unui SPD. Trăsăturile pe baza cărora ar trebui să se facă această alegere sunt:

    • tensiunea maximă pentru echipamentul electric şi curentul electric maxim de funcţionare;
    • nivelul de ţinere la supratensiuni temporare;
    • curentul electric de impuls nominal;
    • nivelul de protecţie dorit;
    • stabilitatea în caz de scurtcircuit.

    Alegerea dispozitivului de protecție trebuie făcută de către personal calificat, cu acreditări în domeniul de activitate.

    Protecția aparatelor electrice și electrocasnice de către supratensiuni este necesară chiar și în cazul unor variații mici, aproape insesizabile, deoarece repetarea fenomenului conduce, invariabil, la deteriorarea acestora.

    Blog:

    Despre disjunctoare si curbele de declanșare

    Pentru verificarea disjunctoarelor se executa masuratori si verificari PRAM (alternanta pozitiva si negativa la tensiunea alternativa: timp declansare si prag curent in mA).

    Mai mult

    Rezistivitatea solului

    Conform definiției și a percepției generale, solul poate fi considerat partea solidă a globului terestru, alcătuită dintr-un amestec de granule minerale provenite din dezagregarea rocilor și din alte componente organice. Această definiție se extinde și asupra apelor care acoperă scoarța solidă a globului.

    Mai mult

    Ce reprezintă pragurile protecțiilor diferențiale DDR – RCD

    Limitele admise pentru tensiunile accidentale pot fi stabilite prin observarea limitelor de curent suportate de corpul uman și prin stabilirea timpului de declanșare a defectului, dar și de numărul de sisteme necesare pentru eliminarea defectului.

    Mai mult
    from_blog